Mediatizarea excesivă a violenței domestice afectează atât adulții cât și copiii
Anxietate, stres, tulburări de somn, creșterea riscului de depresie și de suicid, dezvoltarea unor fobii sau probleme de comportament. Acestea sunt doar câteva dintre efectele mediatizării excesive a cazurilor de violenta domestica, sinucideri, crime sau accidente mortale poate avea un impact negativ asupra sanatatii psihice a persoanelor care sunt expuse la aceasta informatie.
Acest impact poate include:
Cresterea anxietatii si a stresului
Dezvoltarea unor tulburari de somn
Cresterea riscului de depresie
Cresterea riscului de suicid
Dezvoltarea unor fobii
Dezvoltarea unor probleme de comportament
Mediatizarea excesiva a acestor evenimente poate fi, de asemenea, daunatoare pentru persoanele care au fost victimele sau martorii unor astfel de evenimente. Acest lucru se datoreaza faptului ca poate duce la retraumatizarea victimelor si la intensificarea sentimentelor de frica, anxietate si stres.
In cazul copiilor, mediatizarea excesiva a acestor evenimente poate duce la dezvoltarea unor probleme de comportament, cum ar fi agresivitatea, retragerea sociala si anxietatea. De asemenea, copiii care sunt expusi la acest tip de informatie pot fi mai predispusi la a dezvolta tulburari de somn si de alimentatie.
Un studiu publicat în jurnalul „Psychological Science” în 2016 a constatat că expunerea la știri despre violență domestică poate duce la creșterea nivelului de stres, anxietate și depresie. Studiul a analizat răspunsul emoțional a 100 de participanți la știri despre o crimă domestică. Participanții care au fost expuși la știri despre violență domestică au raportat un nivel mai mare de stres, anxietate și depresie decât cei care nu au fost expuși la știri despre violență domestică.
Un studiu publicat în jurnalul „Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry” în 2015 a constatat că expunerea la știri despre sinucideri poate duce la creșterea riscului de suicid la copii și adolescenți. Studiul a analizat răspunsul emoțional a 1.000 de copii și adolescenți la știri despre sinucideri. Copiii și adolescenții care au fost expuși la știri despre sinucideri au raportat un nivel mai mare de gânduri și idei suicidare decât cei care nu au fost expuși la știri despre sinucideri.
Un studiu publicat în jurnalul „Journal of Traumatic Stress” în 2014 a constatat că expunerea la știri despre crime poate duce la creșterea riscului de tulburări de stres post-traumatic (PTSD) la persoanele care au fost victimele sau martorii unor astfel de evenimente. Studiul a analizat răspunsul emoțional a 100 de persoane care au fost victimele sau martorii unei crime. Persoanele care au fost expuse la știri despre crime au raportat un nivel mai mare de simptome de PTSD decât cele care nu au fost expuse la știri despre crime.
Aceste studii arată că mediatizarea excesivă a cazurilor de violență domestică, sinucideri, crime sau accidente mortale poate avea un impact negativ asupra sănătății psihice a persoanelor care sunt expuse la această informație.
Există multe dovezi care sugerează că mediatizarea excesivă a violenței domestice poate contribui la creșterea numărului de cazuri. Atunci când violența domestică este prezentată în mod repetat în mass-media, poate crea o impresie că este o problemă mai comună decât este de fapt. Acest lucru poate face ca victimele să fie mai reticente să apeleze la ajutor, deoarece se tem că nu vor fi crezute sau că nu vor fi ajutate. În plus, mediatizarea violenței domestice poate normaliza această formă de abuz, făcând-o să pară mai puțin gravă decât este de fapt. Acest lucru poate face ca agresorii să fie mai predispuși să comită abuzuri, deoarece se simt mai puțin responsabili pentru acțiunile lor.
Daca sunteti afectat de mediatizarea excesiva a cazurilor de violenta domestica, sinucideri, crime sau accidente mortale, este important sa va adresati unui profesionist in domeniul sanatatii mintale. Acesta va putea sa va ofere suportul si ajutorul de care aveti nevoie pentru a face fata acestor evenimente.
Iata cateva sfaturi pentru a face fata mediatizarii excesive a acestor evenimente:
Limitati expunerea la informatii despre aceste evenimente.
Evitati sa urmariti stirile sau sa cititi articole despre aceste evenimente.
Daca sunteti expus la aceste informatii, faceti o pauza si faceti ceva care va face sa va simtiti bine.
Vorbiti cu un prieten, un membru al familiei sau un profesionist in domeniul sanatatii mintale despre cum va simtiti.
Ajutati-va pe altii care au fost afectati de aceste evenimente.
Mass-media ar trebui să abordeze subiecte precum violența domestică, sinuciderile, crimele și accidentele mortale cu grijă și sensibilitate. Ei ar trebui să evite să ofere detalii grafice sau să dramatizeze aceste evenimente. De asemenea, ar trebui să prezinte informații exacte și actualizate despre aceste evenimente și să ofere resurse pentru cei care au nevoie de ajutor.
Iată câteva sfaturi pentru mass-media despre cum să abordeze aceste subiecte:
Evitați să oferiți detalii grafice sau să dramatizați aceste evenimente.
Prezentați informații exacte și actualizate despre aceste evenimente.
Oferiți resurse pentru cei care au nevoie de ajutor.
Evitați să faceți generalizări despre grupuri de oameni.
Evitați să oferiți sfaturi medicale sau juridice.
Respectați intimitatea victimelor și a familiilor lor.
Mediatizarea corectă a acestor subiecte poate ajuta la creșterea gradului de conștientizare a acestor probleme și poate ajuta la prevenirea lor. De asemenea, poate oferi sprijin victimelor și familiilor lor.
Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care, in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.
Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise, precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate induce comportamente nedorite.
Aceste din urmă tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise in aplicarea legii.
Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte, chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta agresiune este un efect secundar si este complementară scopului motivat al informarii si avertizarii publicului.
In sensul Codului Audiovizual, prin violență se înțelege: “actiune de forta care agreseaza integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea umana.”
Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita (anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege. Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de civilizatie, trebuie evitata.
Asociaţia Română de Terapie Comportamentală şi Cognitivă (ARTCC) a lansat o scrisoare deschisă cu privire la modul în care este reflectată sinuciderea în mass-media. ARTCC solicită organizaţiilor de presă scrise şi audiovizuale să mediatizeze aceste cazuri în mod responsabil. În scrisoarea deschisă se precizează: „atragem atenţia asupra efectului de contagiune pe care acest tip de mediatizare îl poate avea asupra persoanelor vulnerabile din societate”.
Recomandările ARTCC pentru mass-media:
• Includerea la finalul materialelor scrise sau difuzate, a unor informaţii despre accesul la ajutor specializat a celor care prezintă ideaţie sau impulsuri suicidare
• Accentul în relatări sau în materialele scrise pe contribuţia pe care a avut-o de-a lungul vieţii persoana decedată, în special în cazul în care este o persoană publică
• Abţinerea jurnaliştilor de la speculaţii asupra posibilităţii unui suicid în absenţa confirmării cauzei morţii de către o sursă oficială
• Respectarea intimităţii prietenilor apropiaţi şi a familiilor persoanei decedate
• Evitarea excesului de mediatizare – fără repetări şi actualizări ale materialelor originale
• Evitarea asocierii cauzale între suicid şi dificultăţile de viaţă cu care s-a confruntat persoana înainte de comiterea actului
• Evitarea senzaţionalismului titlurilor si optarea pentru utilizarea sintagmei „deces prin suicid”, şi nu a formulărilor de tip „s-a sinucis” sau „şi-a făcut felul”.
ARTCC solicită Consiliului Naţional al Audiovizualului să includă aceste recomandări în actele normative care reglementează activitatea radiodifuzorilor.
Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între orele 19.00 și 7.00, la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau oricând prin e-mail la sos@antisuicid.ro.
Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim ajutor psihologic puteți contacta hubul antidepresie, primul de acest fel din România, la numărul de telefon 037 445 6420 (apelabil gratuit la nivel național din orice rețea). Linia este deschisă nonstop.
