Familiile monoparentale în societatea românească

Una dintre direcțiile pe care o ia evoluția familiei în prezent este reprezentată de familia monoparentală. În unele țări europene, familiile monoparentale reprezintă un procent semnificativ. Părintele unic poate fi mama, tatăl sau unul dintre bunici, însă indiferent de situație, această formă de familie implică adaptarea la un nou stil de viață și interacțiune, impunând noi cerințe în ceea ce privește ajustarea și adaptarea în cadrul familiei și în afara ei.

Ce reprezintă familia monoparentală?

Familia monoparentală este acel tip de familie în care copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți. Aceasta poate rezulta din divorț, separarea părinților, decesul unuia dintre părinți, adoptarea unui minor de către un adult sau din decizia unei femei de a avea un copil fără a fi căsătorită sau fără a locui cu un bărbat. În România, precum și în majoritatea țărilor lumii, cele mai multe familii monoparentale au ca unic părinte o femeie.

Familia monoparentală ca urmare a separării sau divorțului este cel mai frecvent întâlnit scenariu. Indiferent de circumstanțele economice sau sociale care influențează familia monoparentală, separarea, fie cu sau fără conflicte, este o perioadă stresantă și dificilă atât pentru copii, cât și pentru adulții implicați. Cercetările din acest domeniu arată că primii doi ani după separare sunt caracterizați de tulburări care pot evolua până la criză, după care copiii se adaptează treptat la noile roluri, relații și schimbări în familie.

Copilul într-o familie monoparentală

În agitația vieții fără un partener, părinții uită adesea că fiul sau fiica lor se confruntă cu puternice probleme emoționale și le pot neglija sau, în unele cazuri, le pot accentua. Crescerea unui sau mai multor copii singuri nu este deloc ușoară, cu lipsa banilor, afecțiunii, rezolvarea problemelor fără a avea cu cine discuta, și adesea prea multă muncă. Toate acestea contribuie la crearea unei situații care nu permite părinților să se aplece și să reflecteze la problemele trecătoare ale copilului lor. Cu toate acestea, chiar dacă copilul nu se confruntă cu probleme majore, acesta este afectat de ceea ce se întâmplă în jurul său.

Familia monoparentală poate afecta copiii, aceștia putând dezvolta dependență față de unul dintre părinți și pot deveni temători. Își pot schimba obiceiurile, orele de somn, pot plânge mai mult sau pot deveni mai violenți, folosind aceste comportamente pentru a comunica că nu sunt de acord cu situația lor și că nu o înțeleg pe deplin. Până când copilul începe să distingă între bine și rău, ambii părinți sunt modelele sale. Aversiunea unui părinte față de celălalt nu ar trebui să fie motiv pentru distrugerea imaginii acestuia în mintea copilului, indiferent de vârstă.

Adolescenții care trec prin divorțul părinților pot fi și mai problematici, simțind emoțiile mai puternic decât adulții, în această perioadă delicată de tranziție de la copilărie la maturitate. Va fi necesară răbdare pentru a-i ajuta să depășească această perioadă dificilă.

Unii copii pot deveni introvertiți, pasiv-agresivi sau ostili, iar aceste manifestări nu sunt întotdeauna evidente în cadrul familiei. Atunci când apar schimbări de comportament, copiii îl pot învinui pe unul dintre părinți, manifestând un comportament rece sau agresiv față de acesta. Cu toate acestea, în multe cazuri, această învinuire nu este corectă.

Alți copii pot prelua responsabilitățile părintelui absent, fie prin dorința acestuia, fie din proprie inițiativă. Acest tip de comportament nu ar trebui să fie acceptat sau încurajat, deoarece grijiile oamenilor maturi sunt rezervate acestora, nu copiilor, care ar trebui să se implice în activități potrivite vârstei lor.

Analizele privind familia monoparentală se concentrează în mod deosebit asupra impactului asupra copiilor: starea de sănătate, succesul sau eșecul școlar, abandonul școlar, devianța și stabilitatea familiilor pe care le formează. Efectele asupra adulților, puși în situația de a îndeplini multiple roluri atât în plan public, cât și privat (părintele unic adesea muncește mai mult pentru a susține financiar familia, are dificultăți în rezolvarea treburilor administrative și gospodărești, și este solicitat mai mult pentru sprijinirea copiilor etc.), au fost studiate mult mai puțin.

Despre menținerea unei relații pozitive cu fostul partener pentru a păstra legătura parentală cu copilul

Divorțul sau separarea a două persoane înseamnă sfârșitul relației conjugale, dar în cazul în care cei doi au copii, nu înseamnă și încheierea relației parentale. Partenerul ieșit din relație continuă să fie părinte pentru copil și ar trebui să rămână prezent în viața acestuia. Părintele custodian ar trebui să permită celuilalt să mențină relația cu copilul, deoarece acesta are nevoie în continuare să se simtă iubit și dorit.

În ceea ce privește familia monoparentală, ambii membri ai cuplului separat trebuie să acorde atenție menținerii unei relații care să faciliteze dialogul, comunicarea și să permită întâlnirea pentru evenimente importante din viața copilului (sărbători, zile de naștere, concursuri sportive etc.).

Cum să ajuți copilul dintr-o familie monoparentală

Iată câteva sfaturi pentru a îmbunătăți comunicarea cu copilul în această perioadă dificilă pentru el:

  • Comunicarea deschisă și sinceră îl va ajuta să înțeleagă mai bine situația. Răspundeți la întrebările lui cu sinceritate, chiar dacă unele răspunsuri sunt incomode sau dureroase.
  • Acceptați manifestările copilului și încercați să le înțelegeți. Aveți răbdare și oferiți-i timp să se adapteze, să asimileze durerea și să se calmeze.
  • Nu încercați să compensați absența celuilalt părinte prin oferirea de bunuri materiale.
  • Nu ezitați să solicitați ajutorul unui psiholog pentru a ajuta copilul să depășească momentele dificile.

Legea familiei monoparentale

Zeci de mii de copii români trăiesc în familii monoparentale – doar cu unul dintre părinți, cu bunicii sau cu un tutore, motiv pentru care este necesară o măsură de protecție socială și o lege specială pentru astfel de situații.

Alocația pentru susținerea familiei se acordă conform prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, aprobate prin HG 38/2011 cu modificările și completările ulterioare, Ordinul nr. 1474/2011.

Pot beneficia de acest ajutor:

Mamele și tații căsătoriți sau necăsătoriți care au copii în întreținere, precum și familiile monoparentale;
Familiile sau persoanele singure care au în întreținere copii în vârstă de până la 18 ani, locuiesc împreună cu aceștia și realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 634 lei;
Familiile sau persoanele singure care nu au cetățenie română, dacă se află în una dintre următoarele situații:
– Sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene sau ai altor state, pe perioada în care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii;
– Sunt cetățeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat, în condițiile legii, o formă de protecție;
– Sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii.
Cuantumul alocației pentru susținerea familiei poate fi calculat ținând cont de veniturile nete pe membru de familie și de numărul de copii.

Drepturile familiei monoparentale

Cu toate că există mai multe tipuri de familii monoparentale, în majoritatea cazurilor, părintele singur este femeia, mama. Aceasta se confruntă adesea cu locuri de muncă cu salarii mai mici sau cu servicii cu jumătate de normă din cauza dificultăților asociate creșterii singure a copiilor și a incompatibilității cu programul de lucru.

Iată care sunt ajutoarele financiare pe care le poate obține un părinte singur în România:

Pensia de întreținere plătită de părintele nerezident în 2023

În cazul familiilor monoparentale, primul drept al părintelui care a rămas să locuiască împreună cu copilul/copiii este pensia de întreținere pentru creșterea copilului pe care o plătește părintele nerezident. Pensia de întreținere se poate solicita până când minorul împlinește vârsta de 18 ani sau pe toată perioada în care acesta studiază, dar nu mai târziu de 26 de ani. Aceasta pensie poate fi în cuantum de maximum 1/4 din veniturile tatălui, dacă acesta are 1 singur copil.

În situația în care copilul nu este recunoscut de către tată, copilul fiind născut în afara căsătoriei, legătura de rudenie se poate stabili printr-o recunoaștere făcută de către tată sau, în situația în care acesta nu este de acord, prin hotărâre judecătorească.

Alocația pentru susținerea familiei în 2023

Potrivit legii, alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin destinată familiilor, inclusiv celor monoparentale, cu venituri reduse, care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. Cuantumul lunar al alocației este stabilit în funcție de indicatorul social de referință (ISR), care se va majora, începând din martie 2023, cu aproape 14%, ceea ce va duce automat și la creșterea alocației pentru susținerea familiei.

Ajutorul de incluziune în 2023

În urmă cu circa opt ani s-a stabilit, prin legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, modificarea radicală a sistemului ajutoarelor sociale. De atunci, după un lung șir de amânări, termenul de aplicare a schimbărilor din domeniu a fost stabilit pentru 1 ianuarie 2024. Recent a apărut HG 1.154/2022, ce conține normele de aplicare a legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, scrie avocatnet.ro.

Astfel, venitul minim de incluziune va fi acordat lunar, începând din 2024, și se va compune dintr-unul sau din cele două ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii. Pentru a putea primi ajutorul pentru familia cu copii, familiile trebuie să aibă venituri mici, iar copiii pentru care se primește ajutorul să frecventeze o formă de școlarizare, potrivit unei hotărâri publicate în septembrie 2022, în Monitorul oficial. În cazul în care unul dintre copiii pentru care se va primi ajutorul nu mai merge la școală, familia beneficiară poate rămâne fără banii de la stat.

„Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii (…) se diminuează cu 50% pentru copilul care înregistrează un număr de peste 15 absențe nemotivate/lună și cu suma echivalentă cuantumului ce revine copilului din cuantumul total al dreptului, în cazul în care copilul înregistrează peste 30 absențe nemotivate/lună“, se arată în hotărâre.

Potrivit hotărârii, în funcție de componența familiei și nivelul venitului net ajustat al acesteia, venitul minim de incluziune va putea fi constituit din:

ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii;
ajutor de incluziune, exclusiv;
ajutor pentru familia cu copii, exclusiv.

Stimulent pentru familiile monoparentale

Bursa de ajutor social acordată elevilor crescuți de un singur părinte

Elevii crescuți de un singur părinte (elevii din familiile monoparentale) pot beneficia de o bursă socială, conform ordinului nr. 5.870 din 22 decembrie 2021. Criteriile de acordare au intrat în vigoare începând cu semestrul II al anului școlar 2021-2022.

Diferența majoră față de precedentele criterii de acordare a bursei sociale este faptul că aceasta nu se mai acordă exclusiv „elevilor orfani“, ci elevilor „orfani sau crescuți de un singur părinte sau elevi abandonați de părinți asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție socială“.

Bursele se acordă în fiecare an școlar, pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe timpul pregătirii și susținerii evaluării naționale de către absolvenții clasei a VIII-a, a examenului de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale și pe perioada pregătirii practice. Valoarea bursei sociale acordate elevilor care îndeplinesc condițiile necesare în anul școlar 2022-2023 este de 200 lei/lună, timp de 12 luni pe an.

Tichete sociale pentru alimente de bază și mese calde în 2023

În anul 2023, tichetele sociale sub formă de carduri asemănătoare celor bancare vor fi distribuite în șase tranșe, o dată la două luni. Fiecare tichet valorează 250 de lei și poate fi folosit pentru achiziționarea de alimente sau pentru a achita mese calde.

Printre beneficiarii acestor tichete se numără și familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei pentru anul 2023.

Vouchere de 1.400 de lei pentru energie electrică în 2023

Familiile care primesc alocație de susținere a familiei sunt cele care, printre alte categorii defavorizate, vor primi vouchere în valoare de 1.400 de lei în 2023. Ajutorul va putea fi folosit până pe data de 31 decembrie 2023, conform Ordonanței nr. 166/2022. El se va acorda în două tranșe pe an – în luna februarie și în luna septembrie 2023.

„Lista cu persoanele ce vor beneficia de acest sprijin va fi întocmită de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar sprijinul va fi acordat sub forma unui voucher tipărit și distribuit de către Compania Națională Poșta Română S.A, fără valoare nominală, cu valabilitate pe teritoriul României, prin care se conferă titularului dreptul de a beneficia de ajutorul financiar pentru compensarea prețului la energie: energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Beneficiarii ajutorului vor putea plăti cu cardul de energie, prin serviciul de mandat poștal asigurat de CN Poșta Română SA, datorii curente și/sau restante către furnizorii de energie. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura fondurile pentru acordarea acestor ajutoare prin virarea sumelor în contul bancar al CN Poșta Română SA.

Persoanele care se încadrează în mai multe categorii vor beneficia de sprijinul aferent unei singure categorii din care fac parte la data acordării acestuia. Listele detaliate cu persoanele/familiile care au dreptul să primească acest ajutor vor fi comunicate CN Poșta Română de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale“, se arată în comunicatul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Într-adevăr, este o provocare să crești unul sau mai mulți copii singur sau singură, însă dacă vei învăța să gestionezi situațiile dificile ce pot apărea și să îți menții răbdarea, nimic nu este imposibil. Studiile și sondajele recente au descoperit faptul că, în societatea contemporană, familia monoparentală poate fi la fel de funcțională și de benefică în dezvoltarea unui copil precum familia cu ambii părinți prezenți. Trebuie doar ca problemele să fie gestionate cu grijă și afecțiune și, așa cum am menționat anterior, ajutorul unui psiholog sau al unui terapeut este un plus uriaș de care nu trebuie să vă feriți.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *